Pelerinaj Camino2006
EzotericFest ed.III-a 19-22 noiembrie 2009: ...Download Oferta-Inscriere-Expozitie-Program...

Asociatia Geea Life


Ezoteric Fest


Festival Expozodiac


Qigong – Tai Chi

Fundatia Romana

Grup de Dialog
ALTERNATIVE si
Stiinte Spirituale

Click to join
alternative_spirituale

Grup de Dialog
BON CAMINO
Pelerinajul
la Santiago
de Compostela
Spania

Click to join
bon_camino

Grup de Dialog
Scoala de
ASTROLOGIE

Click to join
scoala_astrologie

Grup de Dialog
EZOTERICFEST
Sanatate
Cunoastere
Armonia

Click to join
ezotericfest

Grup de Dialog
EXPOZODIAC
Conexiuni si
Alternative
 Spirituale

Click to join
expozodiac

Inapoi la Pagina Principala Camino Santiago de Compostela

Prezentarea Pelerinajului la Santiago de Compostela din anul 2006

cei 900 de km (in 36 de zile) facuti pe jos din Franta (St Jean Pied de Port) peste Pirinei pe traseul spre Santiago de Compostela si continuat pana la Atlantic (Finisterra) in perioada 21 august – 25 septembrie 2006 de catre Ramona si Marcel

In finalul paginii exista un tabel cu zilele, localitatile, locurile in care ne-am cazat, km parcursi zilnic, perioada si cheltuielile acestui pelerinaj pentru cei interesati de detalii. Dar in general am facut in medie 25 de km pe zi si am cheltuit cam 12 – 13 euro pe zi, incluzand cazarea, mancarea, lichidele si suvenirurile (fara transport).

In primul an am plecat in 18 august, vineri pe la ora 19.00 cu autobuzul pe ruta Timisoara – Toulouse, unde am ajuns in 20 august, duminica pe la ora 14.00, (pierzind un tren care a plecat de sub nasul nostru (din cauza intirzierii de vreo 3 ore a autocarului, ar fi trebuit sa ajunga la 11.15). Intepeniti si obositi dupa doua nopti pe scaunele din autocar am luat trenul urmator spre St. Jean Pied De Port (locul cel mai renumit si aglomerat de adunare a pelerinilor) unde am ajuns seara.

Ne-am ridicat Pasaportul de Pelerin (carnetul care trebuie vizat zilnic la refugiile de pe traseu si doar conforma caruia esti acceptat la cazarile mai ieftine pentru pelerini) de la Oficiul Pelerinilor care e deschis pina dupa ultimul tren care ajunge in St Jean, ne-am mai cumparat si cite o scoica pentru a o atirna de rucsac, la fel ca ceilalti pelerini. Ajungind tirziu in St. Jean Pied De Port, am gasit cazarea putin mai scumpa, celelalte locuri mai ieftine erau ocupate. Ne-am cazat, am facut un dus, o mica plimbare de seara si apoi ne-am culcat cu gindul de a dormi vreo doua zile dupa stressul si oboseala din autobuz (43 de ore) si tren (5 ore), dar a doua zi dimineata la 6.30 am fost in picioare si la 7.30 eram deja pe drum.

Dimneata ne simteam atit de odihniti (ne-am culcat dupa ora 23) incit am ales drumul spre Pirinei. Am plecat la 7.30 (una dintre cele mai tirzii plecari ale noastre pe traseu) si am ajuns la Roncesvalles la 15.50, oricum prea repede (am mai stat la soare sus pe virf si vreo jumatate de ora la Capalla D`Ibaneta- la 1.5 km de Roncesvalles) deoarece refugiul se deschide abia la 16.00 si erau destul de multi pelerini la coada. In Roncesvalles  exista un singur dormitor cu 180 – 200 de paturi.

In general tendoane genunchii si gleznele sunt cele mai solicitate, lasand la o parte musculatura, mai ale ca in prima zi am avut urcusul si coborasul prin Pirinei la o altitudine de aproape 1500 de m. Cheia este ca in primele zile sa se faca pauze cit mai dese, la 45 de minute de mers, 10-15 minute de pauza, astfel corpul se reface si acomodarea e mai armonioasa. Cu timpul si functie de intrarea in ritm a fiecaruia sau functie de traseu se poate alege alta varianta. Sunt diverse geluri si creme are ajuta circulatia si mareste elasticitatea tendoanelor sau genunchiere si fase elastice. Noi dimineata mergeam mai incet sa nu transpiram si facem primul popas cind venea soarele si ne incalzea placut la o terasa sa la iarba verde. Dar ca regula stabileam ca la o ora sau maxim 2 sa facem pauza si lucrurile au mers perfect, chiar daca mergeam mai repede unul fata de celalalt, ne intalneam la pauza sau la refugiu stabilit pentru cazare.

Se poate face traversarea Pirineilor din doua bucati dormind o noapte la refugiul de la poalele Pirineilor, facind astfel drumul St. Jean Pied de Port – Roncesvalles in 2 etape. Dar foarte multi pelerini incep din Roncesvalles evitand prima zi mai dura de Pirinei, nici asta nu e nici o problema. Pasaportul este disponibil si puteti sa-l primiti si din St. Jean Pied de Port si din Roncesvalles.

Sau daca plecati din St. Jean Pied de Port dimineata la 6, mergeti cu multe pauze si mai incet pentru acomodare, mai faceti o plaja, un somn de prinz pe la umbra, etc … deoarece de abia pe la 16.00 se deschide refugiul din Roncesvalles, deci 10 ore pentru 28 de Km- iar ca altitudine - St Jean Pied de Port (163 m) – Auberge Orrison (650 m) – Col de Bentarte (1344) - Astobiscar (1410 m) – Col de Lepoeder (1430 m) - Roncesvalles (962 m)

Din 21 aug am inceput marsul, 36 de zile pina la Atlantic - Cabo_Finisterre unde am ajuns in 25 septembrie. Media a fost de 25 km pe zi, dar au fost si citeva zile cind am mers peste 30 de km, altele mai putin, in functie de cum am hotarit noi sa impartim traseul. Am avut un ghid tiparit in limba germana din 2004 si diverse harti sau informatii luate de pe traseu. Alegeam cazarile din timp ca organizare si orasele mai mari in care erau mai multe obiective de vizitat, magazine mai bine aprovizionate sau refugii mai mari si mai multe. Eram atenti si chiar cu timpul puteam sa ne calculam la programul de mers pe traseu, fata ora la care se deschidea refugiul urmator ales si posibilitatea de cumparaturi, deoarece majoritatea magazinelor din Spania erau inchise intre orele 14.00 – 17.30, sau in unele localitati nu exista nici un magazin de la care sa cumperi de mincare, dar toate acestea erau specificate in ghid sau pliantele culese de pe drum.

Am cheltuit pentru transport 500 euro pentru autobuz dus- intors doua persoane, 160 euro tren Toulouse - St Jean Pied du Port doua persoane , 22 euro autobuz intoarcere Finisterre - Santiago doua persoane, 112 euro tren Santiago - Madrid amindoi, plus cheltuielile zilnice sau mici cadouri. Cu toate cumparaturile, fiind zile in care cheltuiam mai mult, altele mai putin, am ajuns la o medie de 25 euro pentru doua persoane pe zi, ceea ce este destul de bine si chiar ieftin.

Spania este mai ieftina decit ne-am inchipuit initial. Noi am avut o medie de 12.5 euro de persoana cheltuiti pe zi, dar vorbind cu altii, unii aveau o medie de 20 euro, altii 30 euro pe zi si probabil exista variante mai scumpe - ne-am referit doar la cei din anturajul nostru, cu care am parcurs impreuna majoritatea traseului. Noi ne-am descurcat cu 1 000 de euro de persoana pentru toate cheltuielile existente si nu am dus lipsa de nimic, se cheltuia foarte mult pe lichide in portiunea de Meseta (un fel de desert ari fara nici o umbra care dureaza cateva zile), dar am mai ajuns acasa si cu ceva euro in buzunar. Am ajuns in Spania cu 2 Kg de alune crude, 2 Kg de stafide, fructe uscate, pungi de seminte, 1 kg miere, 2 kg de azime (paine dint tarate de grau uscate la soare), pe care le-am consumat in popasurile de dimineata de pe parcursul primelor 2 saptamini. Nu am exagerat cu barurile si terasele, unde ne mai opream sau mai mergeam din cind in cind cu alti pelerini. In ultima perioada de vint si ploaie situatia s-a schimbat, deoarece simteam nevoia sa intram intr-un local sa bem ceva cald si sa se mai zvante hainele. In caz de ploaie si vant, pelerina impermeabila mai lunga si larga care sa acopere si rucsacul este absolut necesara si foarte utila (noi ne-am cumparat doua pelerine din Spania).

Oferta din supermarketuri prin diverse lanturi de magazine e identica cu restul Europei, chiar si cu Romania, toate tipurile de legume, fructe, seminte, fructe uscate, semipreparate, lactate si brinzeturi, mai putin cas si doar o data am gasit telemea proaspata, deci, ca vegetarieni sau naturisti cum ne descurcam in Romania sau alta tara, la fel de bine ne-am descurcat si in Spania.

Cu putina organizare lucrurile se rezolva, ne uitam in Ghid si vedem ce traseu avem, pe unde am vrea sa ne oprim, ce e de vizitat si ce utilitati au localitatile de pe parcurs (ca magazine, biserici, obiective si refugii pentru pelerini) si cam la ce ora vom ajunge, deoarece intre 14.00 si 17.30 majoritatea magazinelor din Spania (mai ales in orasele mai marunte) sunt inchise, iar duminica de tot. In localitati foarte mici, nici nu exista vreun magazin, eventual o brutarie si un bar (la care se poate mica un sandwich sau o gogoasa). La unele refugii hostalerul pregateste o masa de seara gratuita din partea casei pentru toti pelerinii (de vreo 5-6 ori ne-am intilnit cu aceasta situatie dar am participat doar odata cind parea mai vegetariana).

In bucatariile refugiilor exista un colt cu mancare gratuita, lasata de alti pelerini, de unde fiecare se poate servi sau lasa ce are in plus (deobicei erau paste, cafea, cacao, sucuri, sosuri, conserve, etc). Dar unii pelerini gaseau destule pentru a pune de o masa sau de a o completa pe a lor. Intr-o zi mi-am pus o conserva de bere in frigider sa se mai raceasca si nu m-am uitat ce scrie pe frigider, dar m-a chemat Ramona repede cand Bill se dadea la ea si am recuperat-o vazind ce scrie pe frigider – ca totul e la liber.

Bineinteles ca varianta pentru majoritatea pelerinilor erau restaurantele si barurile de pe parcurs unde luau micul dejun, prinzul si cina (cei cu 3 mese pe zi erau majoritari). Noi am mers pe o singura masa spre ora 16- 17 si o cafea cu lapte, biscuti, alune, stafide sau fructe uscate pe la 9-10 si destul de multe lichide pe parcurs.

Cind vedeam pe traseu ca era o zi fara vreun oras mai mare, ne cumparam cu o zi inainte in plus un pachet de unt, o brinza, un ardei, o ceapa, o varza, o conserva de ciuperci sau masline, niste fructe (erau si zile cind nu aveai fructe pe marginea drumului) sau ce gaseam sau consideram ca ne este necesar. Chiar daca rucsacul era putin mai greu nu se simtea acest lucru. Lubenita sau pepenele galben, il luam doar cand trebuia sa le caram din apropierea refugiului. Uneori taiam legumele si faceam noi salata cum vrem in incinta bucatariei refugiului. Dar aveam la noi doua farfurii de plastic, cutit, lingurite, pahare si nu depindeam de ustensilele lor din bucatarie, asa ca ne puteam face salata in curtea refugiului, in parc sau pe cimp … In dormitorul refugiului e interzis sa maninci sau sa bei - de aceea sunt amenajate terase, sali de mese, bucatarii, holuri, curte interioara cu banci La majoritatea refugiilor erau automate pentru cafea, ciocolata, bere, sucuri, si alte chestii de rontait.

Cred ca fiecare are un sistem si un ritm particular de mancare, si e foarte probabil ca pe Camino sa-l schimbe, la fel poate schimba si tipurile de alimente. Daca se accepta cu calm lucrurile asa cum sunt la nivel de mancare, dormitor, dusuri si toalete uneori mai reduse ca numar, fara a reactiona si a manifesta diverse mofturi sau egoisme, lucrurile vor fi forte simple spre a te adapta la acest sistem de viata. Lucrurile se rezolva de la sine si te vei preocupa mai mult la starile interioare si trairea experientelor zilnice.

Comparativ cu alimentatia, la fel de important e echipamentul sau starea tuturor celor din grup. La nivel de echipament in primul rind e vorba de picioare. Pe camino ne-am dat seama cat de important este sa ne dam cu crema pe picioare in fiecare zi pentru a avea pielea fina si elastica. Conteaza si protectia anti-soare, fiecare cum crede de cuvinta sau cum s-a obisnuit. Iar la nivel de grup, ritmul va fi diferit si e bine sa fie asa, fara comentarii prea multe. Seara se vor intalni toti la refugiu sau pe parcursul zilei la diverse popasuri si o sa se ia masa impreuna, o sa mergeti pe terase, o sa vizitati, o sa dormiti in paturi alaturate, o sa asteptati unul dupa altul la plecare de dis-de-dimineata, etc. Armonia dintre pelerini care au stabilita sa mearga impreuna conteaza si influenteaza ambianta si vibratia pelerinajului. Pentru cei care merg insotiti in grup de 2-3 persoane, vor fi momente (am vazut la ceilalti si la noi) cand fiecare va trece prin zile mai bune sau mai putin bune, momente mai critice sau mai pline de energie care pot isca tensiuni – e bine sa nu reactionati si fiecare sa lase de la el, daca vreti sa mergeti si sa va intoarceti impreuna. Tensiunile si Bucuriile sunt la fel de mari pe Camino.

In primele 21 de zile nu am vazut strop de ploaie si temperaturile erau de peste 40 de grade uneori, deci va imaginati cum se transpira si care era cantitatea de lichide bauta zilnic. Astfel ca ajungeai la refugiu si in primul rand faceai dus (hainele de pe tine le puteai stoarce) si iti spalai hainele cu care ai mers. Unii faceau inca un dus seara, pentru ca dupa o plimbare prin oras se intorceau transpirati iar noaptea era posibil sa mai ai inca un tricou de spalat pentru a doua zi din cauza caldurii. Deci, toti pelerinii faceau zilnic baie, si isi spalau hainele, pentru ca fiecare refugiu este dotat cu dusuri si spalator – doua chestii distincte care nu e bine sa se confunde. In general corpul miroase si transpira in functie de ceea ce maninca. Sa nu uitam si de mirosul bocancilor, oricum era interzis sa intri cu ei in dormitor si aveau rastele si locuri speciale de depozitare.

A fost si o zi cind a plouat permanent si am mers continuu fara pauza 4 ore jumatate tot traseul. Nu prea iti venea sa stai pe loc in acea combinatie de vint si ploaie, eventual daca intrai intr-un bar sa te incalzesti cum am facut de citeva ori- am prins si un semineu unde ne-am uscat hainele. In zilele cand hainele nu apucau sa se usuce, le prindeam de rucsac a doua zi la Soare cu ace de siguranta si mergand ele se usau perfect.

In perioada noastra de pelerinaj 21 aug - 27 sept 2006, cel putin cu 15 persoane cu care am plecat din St Jean Pied de Port ne-am intilnit in Santiago de Compostela si bineinteles aproape zilnic, chiar daca in citeva zile au dormit la un refugiu dinaintea sau din urma noastra (fiind vorba de cativa km). Noi formau dupa cum spuneau italienii (erau 7) din acest grup o familie. Altii au avut un ritm mai lent, am mers cu ei primele 7 – 10 zile, apoi nu i-am mai vazut, pe altii i-am ajuns din urma si am mers cu ei cate o saptamina, apoi ori noi ori ei au mers in alt ritm, etc - plus cazurile celor care au intrerupt pelerinajul din cauza numarului de zile libere sau alte probleme.

Cu aceste persoane cu care zilnic ai stat la coada de la dus, ai spalat linga ei hainele, ai iesit impreuna la o terasa, te-ai intilnit de citeva ori pe zi in timpul mersului, prin magazine, orase, parcuri, biserici, ai dormit in paturi alaturate s-au creat legaturi deosebite si eram ca o familie adevarata, intrebam unul de altul si ne facem probleme de ce intirzie .. sau unde e .. Multi dintre acestia apar in poza finala de grup de langa intrarea in Catedrala din Santiago de Compostela, cand ne-am strans toti impreuna si ne-am luat ramas bun. Erau doua grupuri de italieni, 4 si 3
persoane, era Jeff si Bil (unul din Belgia, celalalt din Canada- ei s-au cunoscut in prima zi si apoi au fost nedespartiti in celelalte 36 de zile), un grup de 4 francezi, o elvetianca si spaniolii, grupati cite 2, 3 si 4.

Paturile din refugii era dotate cu o saltea, un cearsaf si o perna. Uneori cred ca ei spalau zilnic cearceafurile si fetele de perne, pentru ca in majoritatea locurilor le-am gasit curate. Multe refugii se deschideau doar pe la 12-30 – 13.30, astfel ca ei sa aiba timp de la ora 8.00 cand trebuie sa parasesti refugiul si momentul de deschidere sa faca curatenie, deci nu e prea usoara viata de Hostaler, mai ales ca ei sunt voluntari. Refugiile erau deservite de voluntari din diverse tari sau din partea primariei, asociatiilor sau bisericii locale care se schimbau din 2 in 2 saptamani, dar erau si refugii private (putin mai scumpe, dar si conditiile pe masura). Practic, fiecare pelerin avea sacul lui de dormit in care dormea sau eventual dormea pe sacul deschis cind era prea cald, punand un tricou sau prosopul peste perna. La majoritatea refugiilor poate merge cineva mai repede sa tina locuri (paturi ocupate pentru ceilalti din grup ca sa se stea impreuna – se puneau diverse obiecte vestimentare pe acestea), doar in partea finala mai aproape de Compostela, am gasit un refugiu in care nu putea retine mai multe locuri. Dar sa nu uitam ca variantele de traseu zilnic sau de cazare sunt multiple, in acelasi oras sau la cativa km mai incolo, functie de ce trasee face fiecare zilnic si in ce refugii poposeste.

Galerie Foto Camino 2006 http://picasaweb.google.ro/Camino.Santiago.de.Compostela.2006
Galerie Foto Camino 2007 Franta http://picasaweb.google.ro/Santiago.de.Compostela.2007.Franta
Galerie Foto Camino 2007 Spania http://picasaweb.google.ro/Santiago.de.Compostela.2007.Spania

Tabel cu zilele, orasele, km, ore plecare - sosire la refugiu si cheltuieli zilnice (in care sunt incluse cazarile) pentru pelerinajul pe Camino Francez 2006  

Mai multe informatii despre cei peste 3 000 de km strabatuti de noi pe jos in cei trei ani de pelerinaj consecutivi spre Santiago de Compostela (2006, 2007 si 2008 prin Franta si Spania) in cartea scrisa de Ramona „Pelerini la Santiago de Compostela - Jurnalul celor 900 de km perpedes din Pirinei pana la Atlantic pe Camino, Ed Geea Life 2007” (disponibila in Librarie), pe CD-ul Camino Santiago de Compostela si pe Grupul de Dialog Bon Camino despre acest traseu, la adresa http://groups.yahoo.com/group/bon_camino

Galerie Foto Camino 2006 http://picasaweb.google.ro/Camino.Santiago.de.Compostela.2006
Galerie Foto Camino 2007 Franta http://picasaweb.google.ro/Santiago.de.Compostela.2007.Franta
Galerie Foto Camino 2007 Spania http://picasaweb.google.ro/Santiago.de.Compostela.2007.Spania

Inapoi la Pagina Principala Camino Santiago de Compostela

Asociatia de Metafizica Geea Life www.geealife.ro email: geealife@yahoo.com tel: 0722 371 196
Grup de Discutii Alternative Spirituale: http://groups.yahoo.com/group/alternative_spirituale
Grup de Discutii  Scoala de Astrologie: http://groups.yahoo.com/group/scoala_astrologie
Grup de Discutii  Pelerinajul la Santiago de Compostela: http://groups.yahoo.com/group/bon_camino  
Grup de Discutii  Festivalul Expozodiac Conexiuni Spirituale http://groups.yahoo.com/group/expozodiac
Grup de Discutii  EzotericFest Alternative Spirituale http://groups.yahoo.com/group/ezotericfest  
Festival International Expozodiac Conexiuni si Alternative Spirituale www.expozodiac.ro
Diverse Articole Alimentatie, Metafizica, Astrologie...